Știu că am promis că voi fi mai activă pe bloc, dar se pare că de fiecare dată când doresc să mă țin de treabă intervine ceva. De data aceasta, a apărut o nouă preocupare în viața mea și cred că trebuie să vă spun și vouă de ce vă neglijez: în urmă cu o săptămână ieșind în curtea blocului să hrănesc un pui de pisicuță pe care îl văzusem plimbându-se prin zonă, am avut parte de o surpriză!

De atunci, a trecut o săptămână. Au fost niște zile pline de iubire, în care am încercat să am grija de ei ca și de ochii din cap, iar ei îmi torc în brațe recunoscători. Pisoiașii, mai mult ca sigur, mă cred mama lor. Asta probabil pentru că îi hrănesc de câteva ori pe zi cu biberonul (le-am luat lăptic special), iar acum, micuții mei au prins putere.

Îmi doresc să îi pot crește mari, sănătoși și să le găsesc stăpâni iubitori. Eu nu pot să îi adopt "cu totul" și nici nu i-am putut aduce la mine în casă (datorită refuzului "bipedului" și "patrupedului" din dotare - ce refuză să primească noi colocatari), însă le-am făcut în curtea blocului un locușor al lor unde dorm limiștiti la umbră.
![]() |
Poftă bună! |
![]() |
Suntem mici și speriați! |
Sper că îmi veți scuza absența de pe bloc și mă veți citi în continuare... mulțumesc!
6 comments:
Awwwwwwwwww, cat de frumusei sunt! Ce gest frumos :*
Astia-s piticii de care ti-am spus :)
si noi tot de o saptamana il avem si la fel papa :D Ce coincidenta ;))
Nu am stiut ca ai pisic. E al tau sau doar il ingrijesti?
Nu, l-am gasi in fata blocului si ne-a fost mila ca moare, avem grija de el deocamdata dar trebuie sa ii gasim stapani....
Ce ii ai de papica? Laptic de vaca sau formula pt puiuti?
Post a Comment