March 13, 2012

Tipologia blogului meu - partea a 2a

Dacă scriu un blog gastronomic?  Ador să gătesc şi mi se spune spune că o fac chiar bine! Îmi place să creez reţete şi să le reinventez pe cele create. Nu public reţetă ce nu îmi aparţin, deşi folosesc uneori reţete consacrate refăcute în propria varinată. Îmi place să fac bucate alese, complicate şi mă plictisesc reţetele simple. Prefer dulciurile, de aceea predomină reţetele produselor de patiserie. Totuşi nu sunt o gospodină tipică – ideea de-a fi o femeie de casă mă mâhneşte cumplit. Îmi place să gătesc, dar nu consider că aceasta este o atribuţie feminină şi (îi mulţumesc lui Dumnezeu şi „soacrei” mele) nici iubitul meu nu crede în astfel de blasfemii! Am postări gastronomice, dar îmi doresc să mă dedic exclusiv acestei categori a blogosferei.


Dacă scriu un blog despre ceaiuri? Îmi plac momentele de relaxare în care pot savura un ceai sau o infuzie de plante. Rareori se întâmplă să nu îmi cumpăr o aromă nouă atunci când văd un sortiment interesat. Scriu mult despre ceaiuri pentru că sunt  o pasiune, totuşi am mult mai mult de spus decât să descriu o aromă, fie ea încântătoare! Aceeaşi pasiune o am şi pentru condimente – iar în curînd cred că voi scrie şi despre acestea!



Dacă scriu un blog de călătorie? Ador să călătoresc, să văd lumea şi pînă acum am explorat o grămadă de locuri. În fiecare an îmi fac planuri pentru cele două vacanţe obişnuite: una „mică” aproape de casă şi alta „mare” mai departe puţin. Îmi fac proprile trasee şi nu aplez la agenţii de turism decât în cazuri izolate (tururi de oraşe, trekking, rafting, zone „cu probleme”). Am o foarte bună orientare în spaţiu şi ştiu să citesc o hartă (nu ştiu cine a inventat mitul că femeile n-ar ştii, eu chiar nu am probleme). M-am descurcat bine pe toate cele 3 continente pe care le-am vizitiat până acum şi nu m-am pierdut sau am pierdut ceva vreodată. Mă simt pregătită când explorez o nouă ţară pentru că îmi fac bine temele: consult forumuri, site-uri turistice, paginile firmelor de transport şi evident – Sfântul „Lonely Planet” şi toate acestea mă ţin departe de ghizi ţepari, tuk-tuk-uri cu călătorii publicitare, hoteluri sau taxiuri la supra-preţ. Totuşi nu sunt un back-packer pur sânge! Nu dorm la guest-housuri, mă plâng până duc lumea la disperare dacă nu am sub poponeţ un pat pufos, acces la o toaletă curată (deh, minim 3 stele!), nu îmi plac companiile aeriene low-cost (mă refer aici la cele cu pasagerii neciopliţi) şi nu mănânc de la tarabe (exceptând clătitele tailandeze) sau bodegi dubioase. Nu aş zice că sunt snoabă... dar da: am pretenţiile mele şi le consider îndreptăţite atât timp cât mi le plătesc din propriul salariu nu din bani unui iubi sau ai lui mama şi tata (scuzabil pentru cei tineri aflaţi încă pe băncile şcolilor).

Dacă scriu un blog despre animale? Iubesc animalele! Iubesc vietăţile mici ce ne înconjoară. E clar că cel mai important animăluţ este Bandito, iubitul şi răsfăţatul meu motan în vârstă de 5 ani, însă zi de zi iubesc piscile din jurul meu. Unul dintre lucururile care îmi plac în locul în care trăiesc e că sunt ft. multe pisici. Nu există zi în care să nu admir superbele locuitoare ale urbei, exemplare de o tandreţe şi o frumuseţe rară. La fel de mult îmi plac şi câini şi mi-aş dori să pot sta la casă şi să am un căţel – unul de talie mare neaparat! Admir loialitatea şi voioşia canină şi iubesc chiar şi metişi. Îmi plac toate animalele în general, deşi prefer felinele. Totuşi nu mă dedic complet acestei iubiri. Nu deţin decât un motan şi un acvariu cu peşti şi nu cunosc toate rasele de căţei, cai sau alte vietăţi aşa cum mi-aş dori (deşi am cunoştiinţele de bază :D).

 

Dacă scriu un blog profesional? Nicidecum. Îmi place ceea ce fac şi chiar mă atrage natura jobului meu (doar asta am studiat, asta mi-am dorit), însă nu în măsura în care să îmi fac un blog despre asta. Cel puţin nu încă.

Unde mă aflu, nu pot să vă spun cu certitudine. Pentru cei ce doresc să descopere mai mult despre clasificarea blogurilor, vă invit pe pagina Dianei Cismaru pentru a citi articolul „tipuri de bloguri”.

Blogul de faţă îl consider un blog personal, cu caracter predominant de beauty, dar totodată locul virtual în care îmi aştern gândurile, impresiile şi dorinţele. Este o pagină ce combină trăirile şi pasiunile subsemnatei. Maniera de a descrie şi de a povesti este subiectivă, dar nu chiar subiectivismul îl căutăm atunci când citim ceva atât de personal precum un blog?

În final, blogul acesta mă reprezintă. Cei ce mă cunosc vor descoperi în el părţi din prietena lor, cei ce nu mă cunosc, îşi pot face o idee. Eu nu pot decât să vă mulţumesc că mă citiţi!

1 comment:

Butterfly said...

Interesanta postare, exact acelasi lucru simt si eu in legatura cu blogul meu, este de fapt o parte din mine. :*